Traversă acel spațiu al visului,
bătut din toate direcțiile de vânt, fără a-și simți propriile mișcări. Un
purgatoriu întunecat, înghesuit și ticsit de vechituri. Învăluit de o adiere
rece ce îi biciuia obrajii, timpul se
scurgea încet, acul de la ceas târându-se spre liniuța mult visată. Coborî scările într-o amorțeală mută de care se lovea zgomotul propriilor celule cenușii în frecare. Deasupra capului îi gravita o
nebulozitate ce alcătuia un nor suspendat în aerul pe care-l respira, dacă nu
mortal atunci puțin periculos, care dacă nu asfixiază, atunci îți lasă o
înclinație pentru asfixiere.
La început, nu a înțeles nimic, doar o pulsație imobilă, un
câmp nervos cu o siluetă dispersată și exagerată rătăcind printr-un spațiu
dezorganizat. Întârziind, cu sufletul la gură, apăru o femeie frumoasă, cu
ochii plânși. Chipul ei avea trăsături
comune cu ele lui, o asemănare organică ce nu apare în spațiu, ci în timp.
- Vei suferi
mult și zadarnic. Lumea pe care o cunoști te aduce într-o stare de panică. Nu
ești în stare să explici nimic și atunci, singura ieșire pentru fericirea ta
este să găsești o explicație pentru fenomenele ce coincid cu explicația ta
anticipată. Să ai de ce să suferi și să nu suferi din pricina asta. Te
manifești izolat, sub formă de rămășițe, imbolduri necunoscute și neînțelese nici
de către tine însuți. Când ești strivit de propria ta trădare, emoția ți se
concentrează într-un centru renăscut al realității. Un om atât de imoral merită
câteva pagini virgine.
Organele îi erau arătate pe o
planșă anatomică. Era încercat de o senzație de dedublare și separare a două
părți dureroase, independente care au început
să se muște una pe cealaltă. Din această
senzație fugitivă țâșni ideea că femeia nu se găsea în niciuna din aceste
părți. Ea reprezenta dedublarea, ruptura, vidul care separa zgomotos cele două
ființe. Era o abstracție, nici nu exista; atunci, de ce părea reală?
Își plecă privirea acum, ca și
cum ar fi asistat la propria înmormântare. Închise ochii, simți cum amețește,
patul rotindu-se de câteva ori în jurul propriei axe. Un reflex al unui vis sau
al unui coșmar.
Kindly Share This Post »»
|
|
|
Tweet |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu