Terapie

Un contrast între un ten măsliniu și o rochie neagră îi apare la ușă. Frumoasă şi crudă, dar mistuită de pofte inavuabile, privea pierdută într-o pereche de ochi negri ce o dezbrăcau de gânduri.  O prinde ferm de încheieturi şi o trânteşte de perete. Buzele îi sunt captive într-un sărut de o violență stăpânită. Rochia îi atinge podeaua dezvăluind un trup perfect cu pupile agitate. Îşi  coboară mâna rece și îi atinge sânii afișați vulgar, trezindu-le toate terminaţiile nervoase.

O întoarce cu spatele şi o apleacă uşor, privind satisfăcut modul în care i se îmbinau coapsele în curba pe care i-o desena corpul.  Îi dă chiloții la o parte și o atinge cu limba în locul cel mai umed dintre picioare.  

Îşi face loc în ea, torturat de unghiile ce lăsau o operă de artă pe un spate atât de avid de durere. Prizonieră în modul în care o lovea adânc în pereții ei interni își mișcă spasmodic șoldurile încercând să scape din strânsoarea cravatei ce îi luase pielea din jurul încheieturilor.Pereţii sunt martorii unor corpuri ce se doresc violent și se consumă impulsiv cu o plăcere sadică. Orgasmul nu îi întârzie să apară, amestecându-i forța și isteria într-un tremur puternic. Chipul ei, de o frumuseţe brutală, trădează o vulnerabilitate neașteptată.

Noaptea trecuse iar ea era îmbracată să plece. Pereți murdari de ruj, lucruri aruncate la voia întâmplării și aşternuturi chinuite. Dimineaţa încă nu poate suporta imaginea unor trupuri obosite de păcate adânc săpate-n piele.

      -  E uşor să pleci satisfăcută, nu?

      -  Nu te cunosc deloc.

Kindly Share This Post »»

Tweet