sâmbătă, 25 octombrie 2014

Subiectiv


Memoria se voalează iar amintirile ce îmi țin loc de dietă răscolesc o dragoste simulacru sub o nostalgie îmblânzită. O pânză de ceață cobora peste stradă când am ajuns la ușa ei. Am atins cu degetele obiectul greu din metal și am bătut de ori două la ușa din stejar lucrată manual ferindu-mă de propria-mi reflexie din oglinda ce ocupă jumătate de perete.
Am intrat și timp de jumătate de minut am rămas blocat încercând să-mi obișnuiesc ochii cu semiîntunericul ce otrăvea încăperea cu dorințe inavuabile sub o nuanță sinistră. Două lumânări mângăiau sub o tăcere absolută un trup cu picioare desenate într-un contur imposibil ascunse sub ciorapi din mătase ciupiți obraznic de portjartiere negre din dantelă. I-am ascultat ecoul pașilor înceți și apăsați cu mișcări ca de felină. Noaptea avea ochii negri și ne privea cu indiferență.
Odată ce încep să îmi aduc aminte nu mai pot umbla pe vârfetele degetelor în jurul absenței ei. Când îți este întunericul compact  și însomnia albă, unele draperii nu trebuie deranjate. Liniștea nu umple goluri mai ales când singurele tăceri sunt lipsa atingerilor. Mereu mi-a fost frică de sfârșituri sau mi-a lipsit siguranța că le-aș putea supraviețui.  După luni de încercări, am eșuat în toate jocurile de nepăsare. Un exercițiu sadic sau  un manifest eșuat împotriva singurătații. Realitatea nu poate fi mai rea decât propria imaginație.
O noapte. Atât poți privi femeia ce nu se poate trezi de două ori în același pat. Cucerește și trădează cu aceeași abnegație. O păcătoasă lipsită de moralitate ce îți oferă posibilitatea să te amăgești că dragostea există și că sexul nu e doar politică. Nu știe că lasă urme, dar lasă fără să știe, și o face frumos sub forma unui bilet de „Adio” scris pe piele cu cerneală vie după ce a înmuiat penița într-o călimară strâmtă și elastică. Singurul mod de a scăpa de păcat este să-l comiți.
 Iubirea îmbracă de multe ori forme prozaice dar nu și pentru femeia căreia îi e ușor să trăiască la gândul că se poate sinucide oricând. Nu e nimic special aici. Povești de la sfârșitul lumii sau povești fără sfârșit despre o dorință ce a murit în propria satisfacere. 

Kindly Share This Post »»

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu